Ana- Maria

In data de 11.07.2010,duminica a venit la Biserica Ebenezer din Pecica,judet Arad un baiat pe nume Cristi care a povestit despre o fata pe nume Ana-Maria care a murit la 18 ani,in al doilea semestru al clasei a12a,era colega cu el de clasa.Ea avusese un accident pe strazile Clujului cu inca 4 prieteni de-ai ei.Cei 4 au fost dusi imediat la spital iar Ana-Maria era deja purtata de ingeri si nu se mai putea face nimic.A iubit mult....a fost o prietena buna...a citit mult..la carti favorite a declarat "My Precious Bible".A fost miscata de marturiile lui Richard Wurmbrand...caracterul i-a fost modelat de hotararea de a face semenii fericiti si de a acorda intelegere pentru nevoile multora...Obisnuia sa trimita urmatorul SMS surorilor ei din strainatate:"Pune mana stanga pe umarul drept, mana dreapta pe umarul stang. Stii.... defapt ti-am trimis o imbratisare".

Versetul ei preferat a fost...Filipeni 1:21 Căci pentru mine a trai este Hristos si a muri este un castig. ...Cu siguranta castigul ei e unul mai mare decat ne putem noi imagina...si nu e doar al ei..moartea ei castiga tineri pentru cer!In cartea de memorii colega ei de banca a scris:"Ana, a trebuit sa mori tu ca sa ma pocaiesc eu!"...Obisnuia in timpul predicilor sa isi ia notite mereu...pentru ea predica nu se rezuma doar la ascultare...dincolo de usile bisericii, astepta cu nerabdare sa o puna in practica...A ales sa proclame prin mersul ei zilnic mesajul iubirii lui Isus... Colegii din liceu pierd o marturie... Le-a fost pana acum...De acum ii asteapta in cer...

Parintii "pierd" cea mai tanara fiica... Desigur ca lacrimile lor si sacrificiul cu care au crescut-o vor fi rasplatite indeajuns... Ea vede deja acea rasplata... Prin ea, mii de tineri se vor pune fata in fata cu intrebarea :" Sunt pregatit"?

Ana ramane in amintirea noastra...

Acelasi cadru melancolic de primavara tarzie... O zi diferita de altele in Ipotesti... Trupul neinsufletit al Anei era condus pe ultimul drum, un drum al durerii, al lacrimilor, un drum in care speranta obliga parca la resemnare si la o intelegere solemna a voii lui Dumnezeu...Nici chiar fanfaristii care erau obisnuiti cu acest cadru, nu mai erau aceasi... sunetul instrumentelor era atat de sters... Curand marsurile funebre au fost inlocuite de zgomotul uneltelor... Nimeni nu auzea ecoul versetului de aur al Anei..."pentru mine a muri este un câstig."...

Profesoara de religie a Anei a lasat ceva semnat:

"Draga mea, iti multumesc ca prin tine am vazut ca ceea ce urmam sa fac nu era bine.Iti multumesc ca mi-ai aratat din nou drumul...drumul pe care nu trebuia sa-l fi parasit niciodata. Iti multumesc ca ai existat in viata mea..desi am avut deseori mici conflicte in legatura cu religiile noastre. Prea greu mi-a fost sa recunosc ca singurele persoane din clasa mea care credeau cu adevarat in Dumnezeu nu erau de religia mea. De mica am fost invatata multe lucruri cu privire la cei de alta religie decat a mea si la un moment dat am ajuns sa privesc cu dezgust pe cei ce nu erau ortodocsi. Apoi v-am cunoscut pe voi, pe tine si pe Alex si mi-ati aratat ca defapt lucrurile nu erau asa cum credeam eu. Mi-ai aratat ca de fapt asa numiti ortodocsi, care erau ortodocsi numai cu numele, erau mai rataciti decat celelalte culte pe care eu le credeam ratacite.

As fi vrut sa stii si tu lucrurile acestea pt ca sa simti si tu ca ai intors un suflet care era pe calea pierzarii ,spre Dumnezeu. " Iti multumesc cu durere in suflet...Mihoc Cecilia

Colegul sau,Alex:

" Ai fost sageata care si-a atins 100% tinta. Am auzit ca ai fost model in biserica(si cred asta). Eu te stiu ca si colega de clasa. Ai lasat o urma de nesters. Cat ai fost aici, ai reusit sa fii, datorita faptului ca ti s-a incredintat mult, un dar pt ceilati. Ai avut vointa de a face lucruri mari. Si ti s-a rasplatit vointa prin infaptuire. Pas cu pas, planul Lui D-zeu pt tine s-a materializat. Daca El te-a chemat, ai plecat pt ca nu s-a putut altfel. Plecarea ta a fost ca o continuare a ceea ce ai facut aici.
Am fost 4 ani de scoala impreuna si am invatat multe. Te-ai rugat pt mine cand mi-a fost greu. Nu stiu cum ai facut-o, cu credinta sau fara, dar stiu ca erai ascultata. Ne-am rugat pt colegi si poate un raspuns este plecarea ta. Cuvintele nu isi mai au rostul. Spun asa putin din ceea ce a fost..
Nu promit ca nu te voi uita nicodata,dar te rog ca atunci cand vom fi acolo sa ma strigi...te voi recunoaste pt ca vei avea aceiasi voce asa cum am stiut-o aici. Astept salutu-l pe care mi l-ai dat ultima oara cand te-am salutat. Vor fi acolo si colegii pt care poate te-ai dus. Cum e XII F in cer ? Limba dragoste, literatuta iubirii, muzica ingerilor, desenul eternului...Vom sti mai mult acolo....Multumesc ,ANA " - al tau coleg, Alex

O scrisoara trimisa unei prietene din biserica de catre Ana:

" Scumpa mea sora in Domnul Isus,

uite, acum e marti si nu am fost la biserica pt ca am mult de invatat si de scris, dar pt ca abia acum am citit scrisoarea de la tine(si pt asta imi cer scuze), o sa imi fac un pic de timp ca sa-ti scriu cateva randuri.
Crede-ma ca am si eu aceeasi ravna pt Domnul ca si tine, insa eu mi-o manifest mai mult in rugaciune pt ca prin asta simt ca sunt mai aproape de D-zeu, mai ales dupa ce El m-a binecuvantat cu un dar al Duhului Sfant.

Imi pare foarte rau pt tine ca nu poti sa dormi, nu stiu ce te macina, dar orice ai avea poti sa-i spui Domnului pt ca El e cel mai bun prieten pe care Il poti avea vreodata. El nu te va parasi niciodata, doar daca Tu decizi asta. Ma rog ca asta sa nu se intample.
Daca simti ca vrei sa vorbesti cu cineva, sa stii ca eu iti stau mereu la dispozitie, iti voi oferi un umar pe care sa plangi daca vei simti asta sau ma voi bucura cu tine si pt tine.

Eu am inceput de mult sa ma rog pt tinerii care nu-l cunosc pe Domnul sau care sunt dintr-o familie crestina si care traiesc totusi in pacat. Am inceput sa ma rog pt ei si in special pt cineva anume , pt ca imi doresc ca si ei sa aiba parte de CER, nu vreau sa fiu egoista, vreau sa impart cerul si cu ei. Am constatat ca din ce in ce mai multi tineri parasesc calea Domnului si o apuca pe cai gresite unde diavolul ii asteapta.
Duhul sfant ma ajuta sa evit ispitele de zi cu zi, iar rugaciune ma ajuta sa ma apropii mai mult de Domnul.
Eu traiesc ziua de maine prin credinta, cu rugaciune, ma incred in El, si stiu ca daca ma rog Lui, El ma va ajuta si ma va feri de orice rau si necaz.

Asa ca nu-ti mai fa probleme si roaga-te caci este o putere nemasurata in asta !OK ?Nu mai fi suparata si dormi linistita !!Eu te iubesc pt ca esti tu si pt ca esti sora mea in Domnul Isus !
Domnul sa te binecuvinteze !

Ana "...

In Biblia ei si notitele ei s-a gasit versurile unei cantari cu data de 1 septembrie 2006.Ana a simtit intr-adevar ce exprima versurile acestei cantari:

" Facã-mi-se-ntotdeauna

Dupã sfântul Tãu Cuvânt
Chiar de-ar fi sa-mi cadã toate
Planurile la pãmânt…

Gândul Tãu sã se împlineascã
Nestirbit în mine-oricând
Chiar de ar fi sã se dãrâme
Tot ce mi-am zidit în gând…

Voia Ta sã se înalte
Ca stãpânã-n viata mea
Si-n fãrâme sparge-mi voia
Printr-o loviturã grea…

Rugãciunea asta, Doamne
Tu sã mi-o asculti mereu
Iar de-ar fi s-o schimb vreodatã
N-asculta de gândul meu!!!"

Voia si visele ei au lasat locul chemarii desavarsite a Tatalui: "vino ...acasa, Ana".